joi, 31 mai 2012

ROMANIA NU MAI E A NOASTRA !! PARTEA I














Daca iti place acest blog,ajuta la popularizarea lui trimitand linkuri catre prieteni,apropiati etc..
Pentru parcurgerea blogului,mergeti in partea superioara a paginii principale pentru a alege temele abordate de siteul nostru.Deasemenea puteti accesa Arhiva site-ului mergand in partea drapta-jos a pagini principale.
Daca doriti sa va abonati la blogul nostru,puteti trimite un mail la adresa secretele.sistemului@yahoo.com .Pentru sugestii si observatii ne puteti contacta la aceeasi adresa.Va multumim!



Terenurile arabile ale României, noua vacă de muls a Occidentului

 

     Atraşi de preţul scăzut al terenurilor agricole, mulţi europeni vin să-şi înfiinţeze exploatări agricole în România. Ei ajută astfel la o reinventare a culturilor locale, în special prin agricultura biologică.

  În 2009, Maxime Laurent, 19 ani, a ieşit cu bacalaureatul în buzunar din liceul agricol Nermont Châteaudun (Eure-et-Loir). O lună mai târziu, el îşi încarcă ultimele camioane cu maşini agricole. Direcţia România, mai exact Măceşu de Sus, un sat din sud-vestul ţării.
 
 Cazul lui Maxime Laurent este departe de a fi unul izolat: România, cu circa 15 milioane de hectare de teren arabil, este pe cale să devină noul Eldorado al agricultorilor în Europa. Mii de francezi, italieni, spanioli, britanici, germani, danezi îşi fac bagajele şi gonesc spre această ţară intrată în Uniunea Europeana în 2007, în scopul de a implanta ferme. Maxime, care este destinat din copilărie să fie agricultor, nici că putea spera mai bine. ‘Aici, la 19 ani, m-am trezit la cârma unei ferme de peste 1400 de hectare. Pentru a face în Franţa ceea ce am făcut în trei ani în România, ar fi trebuit două sau trei generaţii’.
  
      La Măceşu de Sus, el cultivă grâu, orz, floarea soarelui şi rapiţă. Şi are gânduri mari. Va beneficia în curând de fondurile Comisiei Europene destinate modernizării României. Proiectul lui îi va permite să crească cu 7 000 de tone capacitatea de stocaj şi să irige 500 de hectare de terenuri suplimentare. În ciuda dificultăţilor, el nu are regrete. ‘Primele luni eram cam depăşit, povesteşte tânărul. Dar dacă aş fi rămas în Franţa, ce aş fi făcut azi? Mi-aş fi terminat studiile şi aş fi găsit de lucru pentru 1 200 de euro pe lună. Plateşti o chirie, manânci, te îmbraci şi la sfârşitul lunii nu mai ai nimic. Asta nu-i viaţă’. Imposibil să traversezi România fără sa dai de aceşti fermieri veniţi din Vest care reinventează agricultura ţării.
 
      Datorită ştiinţei şi investiţiilor acestora, agricultura românească a înregistrat în 2011 o creştere de 11%, şi este doar un început. S-a terminat cu terenurile lăsate în paragină şi cu sentimentul de pustietate la ţară. Românii îşi vând acum terenurile agricole pentru 2 000 de euro hectarul în medie, un preţ imbatabil în UE. Subvenţiile europene se ridică la 180 de euro pe hectar, jumătate din suma care poate fi obţinută în Europa de Vest. Dar din 2014, noua Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui să pună la acelaşi nivel vestul şi estul Europei. Pentru a cumpăra în România, un agricultor occidental este obligat să creeze o societate în ţară, dar, din 2014, orice persoană cu reşedinţa în UE va putea cumpăra terenuri direct. Iată de ce fermierii se grăbesc să cumpere înainte ca speculaţia să facă preţurile să explodeze. Cei mai grăbiţi sunt elveţienii, care nu mai au mijloacele să plătească mai multe zeci de mii de euro un hectar de pământ elvetic.

         La Firiteaz, un mic sat din vestul ţării, familia Hani, originară din cantonul Lucerna, au venit împreună cu vreo zece ani în urmă: tatăl, mama, doi copii şi doi nepoţi. Ei au cumpărat 800 de hectare de teren. ‘În Europa de Vest, nu mai este loc pentru tineri, regretă Christian Hani, 29 de ani. Aici se poate construi ceva de la zero. Cred că pentru noi, tinerii, este foarte important să creăm ceva nou’. Piaţa bio este în plină expansiune în Europa de Vest şi familia Hani este tot timpul în ruptură de stoc. Ei au adus din Elveţia toate echipamentele necesare pentru a face agricultură biologică pe o scară largă. ‘Cerealele pe care le producem aici veneau până acum din Canada, Statele Unite ale Americii şi China, explică Lukas Kelterborn, un german specialist în marketing care se ocupă de vânzarea culturilor familiei Hani. Este deci normal de a încerca să le producem în Europa.

     Există oportunităţi extraordinare în România şi trebuie să amintim că această ţară era grânarul Europei între cele două războaie mondiale. Ceea ce este pe cale să devină din nou’. La Măceşu de Sus, Maxime crede şi el în acest viitor. Cu prietena lui româncă, îţi va construi o casă pe pamânturile lui. El are deja o casă în sat şi un apartament în Craiova, oraşul din apropiere. ‘În România, am o viaţă mult mai flexibilă şi am descoperit tradiţii pe care nu le mai avem în Franţa, spune el. N-am tăiat un porc sau o oaie în viaţa mea, iar românii o fac încă la ţară… În Franţa, nimeni nu mai are legături cu nimeni. Sunt cu adevărat fericit aici’.

2 comentarii:

  1. Noi,românii, am pierdut bunele deprinderi gen eficienţă, hărnicie şi am dat atenţie mai mult oportunismului, isteţimii şmechere de moment. Sper că ne vom reveni.Sănătate şi inspiraţie !

    RăspundețiȘtergere
  2. Cineva spunea ca Dumnezeu a inzestrat teritoriul romanesc cu de toate,dar ne-a dat un popor de r...t.Cine este de vina? Poporul aceste tari permite,iar altii,care stiu sa aprecieze ce avem, profita. Ei vor ramane cu tot ce ne-a dat Dumnezeu,iar noi vom ramane cu datoriile....,oare ne vom trezi si vom face ce trebuie? Eu cred ca nu,ne meritam soarta.

    RăspundețiȘtergere