marți, 29 mai 2012

BLESTEMUL FACEBOOK !
















Daca iti place acest blog,ajuta la popularizarea lui trimitand linkuri catre prieteni,apropiati etc..
Pentru parcurgerea blogului,mergeti in partea superioara a paginii principale pentru a alege temele abordate de siteul nostru.Deasemenea puteti accesa Arhiva site-ului mergand in partea drapta-jos a pagini principale.
Daca doriti sa va abonati la blogul nostru,puteti trimite un mail la adresa secretele.sistemului(arond)yahoo.com .Pentru sugestii si observatii ne puteti contacta la aceeasi adresa.Va multumim!



Asia Times ["Spengler"]: Si daca Facebook chiar valoreaza 100 de miliarde USD?
“Daca actiunile Internet nu reprezinta o bula?” a fost titlul eseului meu inaugural din ianuarie 2012, cu observatia ca o economie bazata pe descarcarile de muzica si pornografie electronica reprezenta un viitor plauzibil. “Reordonarea prioritatilor economiei mondiale in functie de viciile persoanelor influente nu reprezinta o noutate, am mai trecut prin aceasta in secolul 17.”

Evaluarea initiala a Facebook din 18 mai la 100 de miliarde de dolari nu este chiar atat de fantezista ca cele care se faceau acum cativa ani, care conduceau la pierderi mai degraba decat la castig. Facebook are profituri de 1 miliard pe an. Cheltuielile pentru publicitate in SUA de anul trecut au insumat 144 de milioane de dolari, conform Kantar Media, iar cele globale au atins aproape 500 de milioane. Utilizatorii de Facebook pun la dispozitie informatii pe care compania le poate procesa pentru a afisa reclamele cele mai relevante, deci, teoretic, website-ul ar trebui sa-si dezvolte cota de piata.

E ca fratele cel mare (Big Brother) ce supravegheaza Matrix-ul de pe Madison Avenue. Supercalculatoare cu programe de inteligenta artificiala examineaza cu atentie mesajele noastre in cautare de indicii vizavi de obiceiurile noastre comerciale. De exemplu, companiile auto vor sti cand sa promoveze SUV-urile in locul masinilor electrice, acestea identificand cu usurinta indivizii cei mai predispusi in a le fi clienti. Agentii de publicitate vor inlocui reclamele scumpe difuzate la televizor cu reclame Internet personalizate care urmaresc utilizatorii Facebook de pe homepage-ul propriu pana pe site-urile favorite.

(…)Inca exista persoane care considera ca Internetul promoveaza alegerea individuala, promovand o noua era a individualismului – cum ar fi mereu optimistul George Gilder (n.tr. scriitor american), de exemplu. Dar s-ar putea sa se intample exact contrariul: Internetul isi conduce utilizatorii catre o uniformizare din ce in ce mai adanca. Singura publicatie online care a mai avut in trecut o evaluare similara a fost furnizorul de pornografie-soft-cu-celebritati The Huffington Post, competitorul online al revistei People.

Ce face Facebook atat de popular? Raspunsul, cred eu, sta in modul in care Facebook preamareste insignifiantul. Oamenii care isi petrec timpul liber in mall-uri in jurul magazinelor si a restaurantelor sau in distractii pentru mase se simt precum furnica din filmul animat Antz (1998), care ii spune psihiatrului: “Ma simt atat de nesemnificativ!” (La care acesta raspunde: “Vai, ce descoperire! Chiar esti nesemnificativ.”)

Facebook le permite sa se simta importanti in ciuda banalitatii, prin promovarea in intreaga lume a reactiilor proprii la adresa culturii comerciale. Prin urmare, succesul Facebook depinde de conformism. De ce e Facebook atat de valoros? Deoarece toata lumea (inclusiv autorul) este pe Facebook. De ce nu mai sta lumea pe MySpace, sau oricare altul din multimea mediilor de socializare? Deoarece natura comunicarii implica prezenta tuturor in acelasi sistem, la fel cum in urma cu o generatie Microsoft ne-a fortat pe toti sa-i folosim sistemul de operare. Nu este doar asa numitul “Efect de retea”, ci chiar insusi raison d’etre-ul Facebook-ului: promovarea conformismului vizavi de cultura comerciala intr-un asa fel incat sa se pastreze iluzia individualitatii.

Este cu totul nelalocul ei imaginea nonconformista proiectata de Facebook. Dupa cum afirma si Brad Stone si Douglas MacMillan in numarul din 17 mai al Business Week,

“In prospectul ofertei sale, Facebook isi descrie in mod repetat cultura corporatista ca fiind <<calea hacker-ului>>; in noul sau campus din Menlo Park, California, exista o cladire cu un semn urias pe care scrie <<Compania hacker-ilor>>. Aceste sloganuri nu inseamna ca Facebook face echipa cu Anonymous sau ca sparge serverele NORAD (n.tr. sistemul nord american de aparare antiaeriana). Se vorbeste de fapt despre atingerea unui scop intr-un mod neconventional.”

Aura de non-conformism mascheaza continutul absolut banal furnizat de utilizatori. Putem scrie orice gand, oricat de lipsit de importanta despre divertisment, moda, celebritati sau orice ne vine in minte la un moment dat. Insa nu este de loc aleator – este un test cu raspunsuri multiple incadrate intr-o gama predefinita de posibilitati.

Ezitam sa dam click pe “Like” cand vine vorba de lucruri care ne stanjenesc. Vrem sa ne placa lucruri care ne fac sa fim mai atractivi pentru ceilalti; asta inseamna ca ne vom preface ca ne plac lucruri la care consideram ca se asteapta ceilalti sa ne placa.

In loc sa separe gusturile fiecaruia dintre utilizatorii sai, Facebook se va bloca intr-o bucla de furnizare de feedack pozitiv. Utilizatorii hranesc sistemul cu fascinatia lor pentru cultura comerciala, iar acesta le va arunca inapoi “reclame personalizate” care nu fac altceva decat sa reitereze mesajul comercial mainstream. Marotele carora le-ar fi luat saptamani sa se raspandeasca vor incolti si se vor ofili dupa cateva zile. Precum personajul Brian din filmul lui Monty Python “Life”, Facebook le spune utilizatorilor: “Trebuie sa ganditi pentru voi insiva! Sunteti toti personalitati!”. Si precum barbatul din spatele multimii din acelasi film, fiecare utilizator Facebook raspunde: “Ba nu, nu sunt!”.

E foarte probabil sa nu inveti nimic despre o persoana citindu-i pagina de Facebook, sau chiar devenindu-i “prieten”. O pagina de Facebook este conceputa sa ne atraga – invatam la fel de multe despre “prieteni” din paginile Facebook cat invata si un angajator despre un eventual angajat doar citindu-i CV-ul.

Cunoastem oamenii practicand sporturi cu ei, band cu ei, rugandu-ne cu ei, invatand pentru examene cu ei, lucrand cu ei, marsaluind alaturi de ei in armata – adica in situatii care nu pot fi controlate si care dau nastere unor raspunsuri spontane. O pagina de Facebook este o fereastra pre-aranjata al carei scop este sa blocheze vederea adevaratei persoane din spatele ei. Acesta este blestemul Facebook-ului.

Atrage sute de milioane de utilizatori prin furnizarea unei platforme pentru narcisism si oferindu-le instrumentele cu care sa minta despre ei insisi intr-un mod convingator, insa spera sa faca bani de pe urma lor invatand ce le place de fapt cu adevarat. Din pacate, sistemul valoreaza o caruta de bani.

Nu vreau sa insinuez ca oamenii sunt neaparat insignifianti, exceptie facand cazul cand se auto-modeleaza in functie de cultura de masa. Nimic nu arata mai mult individualism decat copiii si parintii lor. Tolstoi a spus ca toate familiile sunt fericite in acelasi fel, dar nefericite in feluri diferite. Tolstoi era marginit. Toate familiile sunt nefericite, ceea ce inseamna ca toate familiile sunt diferite. Toate lucrurile care conteaza in aceasta viata le facem singuri, in felul nostru, deoarece nu exista nimeni care sa le faca pentru noi.

In masura in care social media va deveni un substitut pentru interactiunea impredictibila cu persoane reale ce au ceva real de oferit, Facebook si imitatorii sai ne reduc aceasta posibilitate. De aceea mi-ar placea sa vad Facebook prabusindu-se similar intregii generatii de intreprinzatori pe Internet care s-au imbogatit la sfarsitul anilor 90. Bineinteles ca bula nu se va repeta. Facebook are profituri reale. Daca nu investitorii, macar fondatorii sai vor ramane extraordinar de bogati.

Sa presupunem ca Facebook ar fi in stare sa prelucreze toata informatia pe care utilizatorii sai o indeasa in sistem si sa proiecteze reclame personalizate care sa ne transforme in niste consumatori mai maleabili. Calculatoarele ne-ar smulge o si mai urgenta nevoie de auto-gratificare. Economia globala s-ar invarti in giroscopul clatinat al impulsivitatii consumeriste. Nu e prima oara cand am face acest lucru.

Dupa cum precizam in eseul inaugural din ianuarie 2000, economia secolelor 16-18 a decimat populatia a 4 continente pentru satisfacerea dorintei Europei pentru produse de lux:

- Dupa cucerirea Lumii Noi, intreaga captura de metale pretioase a Spaniei a fost indreptata catre India si China pentru plata hainelor si mirodeniilor de lux. Aceasta in schimbul exterminarii a aproximativ 90% din populatia indigena.

- Comertul cu sclavi negri instituit de portughezi si continuat de britanici a produs mai intai zahar in Brazilia si Caraibe, pentru a-l transforma apoi in bauturi ieftine pentru piata europeana. Tutunul era cel de-al doilea absorbant de sclavagism. Bumbacul a devenit important mult mai tarziu. Productia pentru satisfacerea acestor vicii a insemnat exterminarea unei treimi din populatia vest africana.

- Pentru a putea vinde haine ieftine din bumbac in India, East India Company a aranjat ca indienii sa cultive opiu si sa-l vanda chinezilor. Tot argintul minerit in America Latina, care cu doua secole in urma fusese platit Chinei pentru matase, si-a gasit calea inapoi catre Europa pentru plata opiului. Asta a insemnat moartea a milioane de indieni si chinezi.

Micsoreaza Internetul lumea? Cum il putem compara cu revolutia tehnologica precedenta, anume navigatia pe oceane – cuprinzand descoperirile din domeniile astronomiei, constructiei de nave, masurarii timpului, cartografierii? La sfarsitul zilei, matasea, bumbacul, cafeaua, ceaiul, mirodeniile, zaharul, romul si tutunul au ruinat 4 continente pe masura ce capitalul lumii curgea catre vestul Europei.

Diferenta consta in faptul ca de data aceasta, in loc sa ruinam un imperiu, ne vom ruina pe noi insine.

traducere de B.D. pentru razbointrucuvant.ro

Un comentariu:

  1. Stimate Traducător,
    Unde pot găsi articolul original ?

    Mulţumiri anticipate

    RăspundețiȘtergere