luni, 1 august 2011

Pentru cât timp a evitat America falimentul ..


Mergeti la :Cuprinsul Blogului !

Daca doriti sa va abonati la blogul nostru,trimiteti un mail la adresa secretele.sistemului@yahoo.com.Deasemenea in cazul in care doriti sa faceti o orice tip de observatie sau comentariu pe marginea continutului acestui blog,o puteti face la aceeasi adresa de mail.Va multumim!

Preşedintele SUA Barack Obama spune că liderii celor două partide politice majore au ajuns la un acord privind ridicarea plafonului de îndatorare. Guvernul promite să taie cheltuielile cu 2.400 de miliarde de dolari în următorul deceniu, însă asta nu o să fie suficient pentru a frâna dezmăţul finanţelor publice.

În ultimele săptămâni au fost discuţii aprinse pe marginea unui acord politic în Congresul american care să ducă la ridicarea plafonului de îndatorare. În absenţa unei decizii care să dea undă verde Trezoreriei să se împrumute peste limita de 14.300 de miliarde de dolari aflată în vigoare, pieţele financiare au reacţionat prin scăderi importante, iar dolarul s-a depreciat în faţa principalelor valute. Însă, cei mai mulţi investitori se aşteptau la un acord de ultim moment prin care defaultul – profeţit de Trezorerie la 2 august – să fie evitat. Şi cele două părţi au căzut la pace în cele din urmă.

Casa Albă a publicat un document de lucru în care sunt prezentate principalele puncte ale înţelegerii dintre republicani şi democraţi: plafonul de îndatorare va creşte cu cel puţin 2.100 miliarde de dolari, bani care ar trebui să ajungă până în 2013, în timp ce cheltuielile guvernamentale se vor reduce cu 2.417 de miliarde de dolari în următorii 10 ani.

Preşedintele Obama a reuşit astfel să amâne noi tratative privind ridicarea plafonului de îndatorare după alegerile din toamna anului 2012, iar cele mai multe tăieri se vor face după 2012, în condiţiile în care economia SUA înregistrează în continuare rate slabe de creştere. Până la sfârşitul acestui an fiscal, Guvernul va cheltui cu doar 9 miliarde de dolari mai puţin decât era plănuit.

Planul prezentat de Casa Albă nu este foarte detaliat, modul în care se vor face tăierile urmând să fie stabilit de către o comisie bipartizană în Congres, în două tranşe: una acum şi cealaltă în iarnă, “când perspectiva defaultului nu va mai plana deasupra comisiei”.

Potrivit planului de acum, cele mai multe economii se vor opera în zona cheluielilor discreţionare. Primul val de reduceri este de 917 miliarde dolari, din care 350 miliarde sunt tăierile de la bugetul de apărare. Comisia urmează apoi să stabilească cum şi unde se vor aplica alte reduceri de 1.500 miliarde de dolari. Dacă cele două părţi nu se pun de acord până în 2013 în privinţa obţinerii unor economii de cel puţin 1.200 miliarde, atunci tăierile se vor face automat, în părţi egale, de la bugetul Apărării şi de la programele civile (transport, educaţie), cu excepţia celor de protecţie socială.

Este foarte probabil ca planul să fie votat în Congres în şedinţa de luni, 1 august, şi posibil ca toate aceste reduceri să se aplice în următorul deceniu, însă sunt ele suficiente pentru a îmbunătăţi situaţia finanţelor americane? În cele din urmă, statul american va cheltui cu 2.100 de miliarde de dolari mai mult decât are în următorii doi ani şi câteva luni, şi va reduce cheltuielile cu 2.400 de miliarde de dolari în 10 ani. Datoria publică va continua să se adune, asta dacă nu cumva economia SUA o să crească puternic astfel încât statul să adune suficienţi bani din taxe şi impozite şi să realizeze execedent bugetar. Ultima perioadă în care se spune că Finanţele americane au înregistrat execedent este cea dintre 1998 şi 2000, când la Casa Albă era Bill Clinton. Sunt însă voci care contestă exactitatea informaţiei, din moment ce doar datoria publică a fost redusă, nu şi cea naţională, guvernul împrumutându-se de la fondurile de asistenţă şi protecţie socială.

Pentru acest an, se estimează că deficitul bugetar va fi de aproape 11% din PIB şi că datoria naţională va atinge pragul de 100% din PIB, situaţie fiscală ce aduce aminte de criza datoriilor suverane din Europa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu